Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla, o gradina duhovniceasca in Muntenia

Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla, o gradina duhovniceasca in Muntenia
Asezata la o distanta de 20 km de Bucuresti, Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla reprezinta, prin istoria de peste 200 de ani si prin viata ei duhovniceasca, o candela a spiritualitatii ortodoxe romanesti in sudul Romaniei.
 
Fericitul ctitor, vornicul Constantin Samurcas, impreuna cu familia sa, a dorit sa zideasca aici o biserica deosebita din punct de vedere arhitectural, cu trei altare si pridvor deschis, care a cuprins in taina existentei sale o istorie de mai bine de doua secole, cu perioade de inflorire spirituala si materiala, cu timpuri umbrite de calamitati naturale, razboaie si ateism. Ultima mare restaurare a acestui sfant locas s-a facut prin purtarea de grija a vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, intre anii 1951-1958. Biserica a fost impodobita cu pictura in fresca si ceramica, executata in stil neobizantin de catre pictorul Gheorghe Popescu. Din toamna anului 1953 si pana in vara anului 1958, cu fonduri puse la dispozitie de catre Sfanta Arhiepiscopie a Bucurestilor, s-a restaurat intreg complexul manastiresc. Chiliile din jurul bisericii s-au rezidit in forma de cetate, s-au refacut clopotnita, atelierele, precum si zidul imprejmuitor al manastirii, ca o veritabila cetate duhovniceasca si nepretuita podoaba arhitecturala.
 
Biserica cimitirului manastiresc, construita in anul 1876, asezata sub ocrotirea Sfintilor imparati Constantin si Elena, vegheaza in asteptarea invierii de obste a celor inmormantati aici: preoti slujitori, calugarite, membri ai familiei ctitoricesti, precum si cateva personalitati ale vietii culturale din vremuri trecute. Vrednicii ctitori ai acestei asezari monastice au asezat biserica sub ocrotirea Sfintei Treimi, harazindu-i astfel pavaza si lumina peste timp, dar si o necontenita aducere-aminte pentru vietuitoarele acestei chinovii si pelerinii ei, ca scopul vietuirii crestine pe pamant este dobandirea vietii ceresti din imparatia Preasfantei Treimi.
 
Al doilea hram, Adormirea Maicii Domnului, ales si el cu multa chibzuinta, face din aceasta asezare monahala un loc unde dragostea pentru cea care a devenit Templu viu al prezentei lui Dumnezeu-Fiul in aceasta lume este aratata prin grija deosebita a obstii ca manastirea sa devina gradina a Maicii Domnului. Sarbatoarea acestui hram ne aminteste ca Maica Domnului s-a mutat cu sufletul si cu trupul la cer, in lumina lui Hristos, fiind "Maica Vietii", iar cu rugaciunile sale "izbaveste din moarte sufletele noastre". Ea este icoana Bisericii (Figura Ecclesiae) si numai in Biserica si prin Biserica ne putem si noi muta din viata aceasta trecatoare la viata vesnica, alaturi de toti sfintii bineplacuti lui Dumnezeu.
 
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand biserica mare a Manastirii Samurcasesti-Ciorogarla a devenit "casa" vremelnica spre adapostirea raclei cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, sfantul locas a fost imbogatit cu al treilea hram, aratand prin aceasta aleasa recunostinta pentru Sfanta Cuvioasa Parascheva, care a binecuvantat manastirea prin aducerea in acest loc a Sfintelor sale moaste vreme de cateva luni, in zbuciumatul an 1944 (10 aprilie - 27 octombrie).
 
La Samurcasesti-Ciorogarla au gasit linistea si inspiratia in hotararile luate pentru bunul mers al tarii Tudor Vladimirescu, Regele Carol I, Patriarhii Nicodim Munteanu, Justinian Marina precum si alte personalitati ale vremii. Scoala primara pentru fetele din sat, dar si pentru cele orfane crescute in manastire, care a functionat aici in secolul XlX-lea, este o marturie in plus ca manastirile au avut si au un rol insemnat in educatia poporului roman, potrivit dictonului: "Sufletul culturii este cultura sufletului!"
 
Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla este renumita si prin colectia sa muzeala, care adaposteste comori ale cultului si culturii crestine ortodoxe: carti, icoane, vesminte si alte obiecte liturgice sau de cult. Maicile din manastire arata mare grija pentru conservarea si promovarea acestor frumuseti din timpuri stravechi, care incanta sufletul si mintea, aratand prin aceasta ca Biserica promoveaza traditia frumosului, adica transmiterea de valori din generatie in generatie. Arta autentica surprinde clipa patrunsa de vesnicie sau dorinta omului de viata eterna. Si, dupa cum "cerurile spun slava lui Dumnezeu" (Psalm 18, 1), tot asa si arta sacra din aceasta manastire reflecta dorinta de preaslavire a iubirii lui Dumnezeu pentru oameni.
 
Atelierele de tamaie, pictura, tricotaje si mobila din Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla arata ca rugaciunea, inimii se impleteste cu lucrul mai-nilor, potrivit indemnului: "Roaga-te si munceste!", sfat intelept al Sfintilor Parinti ai Bisericii pentru viata monahala. Conduse cu intelepciune de maica stareta Stavrofora Lucia Bostan, maicile isi impart timpul intre rugaciune si mAsezata la o distanta de 20 km de Bucuresti, Manastirea Samurcasesti-Ciorogarla reprezinta, prin istoria de peste 200 de ani si prin viata ei duhovniceasca, o candela a spiritualitatii ortodoxe romanesti in sudul Romaniei.

+ DANIEL,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane